{"id":82,"date":"2019-02-10T19:49:42","date_gmt":"2019-02-10T19:49:42","guid":{"rendered":"http:\/\/localhost\/wordpress\/?page_id=82"},"modified":"2019-02-26T14:01:05","modified_gmt":"2019-02-26T14:01:05","slug":"cadrul-natural","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/cadrul-natural\/","title":{"rendered":"Cadrul natural"},"content":{"rendered":"\n

Caracterizarea ecosistemului din centrul viticol Copou – Podgoria Iasi<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Podgoria\nIa\u015fi este una din cele mai vechi podgorii din \u0163ar\u0103, care \u00ee\u015fi constituia primele\nsuprafe\u0163e viticole prin a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea, fiind situat\u0103\n\u00een est-nord-estul Podi\u015fului Moldovenesc, pe impun\u0103toarea Coast\u0103 a Ia\u015fului ce\nface racordul \u00eentre Platoul Central Moldovenesc (350 \u2013 450 m) \u015fi C\u00e2mpia\ncolinar\u0103 a Moldovei (100 \u2013 200 m), \u00een zona de intersec\u0163ie a paralelei de 47\u00ba10′\nlatitudine nordic\u0103 cu meridianul de 27\u00ba35′ longitudine estic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Arealul podgoriei Ia\u015fi<\/strong>\n(www.vizitamiasi.canalblog.com<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\ncadrul podgoriei se disting conform ordinului nr 179\/13.03.2009 (publicat \u00een\nMonitorul Oficial al Rom\u00e2niei, partea I, nr 271\/27.04.2009) un num\u0103r de \u015fapte\ncentre viticole, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: centrul viticol Copou, centrul viticol\nBucium \u2013 Tome\u015fti, centrul viticol Uricani, centrul viticol Comarna, centrul\nviticol Hlipiceni \u015fi centrul viticol Plugari. Dup\u0103 pozi\u0163ia lor fizico \u2013\ngeografic\u0103, planta\u0163iilele viticole ale podgoriei Ia\u015fi sunt amplasate \u00een C\u00e2mpia\nColinar\u0103 a Moldovei (sectorul de sud \u2013 est) \u015fi pe Coasta \u201ede tranzi\u0163ie\u201d spre\nPodi\u015ful Central Moldovenesc de la sud, respectiv Coasta Ia\u015fului (reprezentat\u0103\nprin  sectorul s\u0103u estic: Coasta Repedei)\n\u015fi Fa\u0163a Prutului (sectorul Tome\u015fti \u2013 Costuleni).<\/p>\n\n\n\n

Cadrul natural al podgoiei Ia\u0219i \u00eendepline\u015fte multe dintre condi\u0163iile de habitat ale vi\u0163ei de vie, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte factorii suport (lito-morfo-pedologici) c\u00e2t \u015fi cei externi (bioclimatici). Doar versan\u0163ii cu procese gravita\u0163ionale mai ample, unele extreme termice nocive \u015fi deficitul estival de umiditate pot crea unele probleme ce nu pot fi subestimate \u00een vederea ob\u0163inerii unor produc\u0163ii constante \u015fi de calitate superioar\u0103 la vi\u0163a de vie.<\/p>\n\n\n\n

Substratul litologic este reprezentat, \u00een principal, prin sedimentele marine ale sarma\u0163ianului mijlociu (basarabianului), constituite din marne \u015fi argile (cu unele intercala\u0163ii de nisipuri \u015fi marne salinizate), \u00een care sunt modelate colinele C\u00e2mpiei Moldovei \u015fi cea mai mare parte a Coastei Ia\u015fului \u015fi Coastei (Fe\u0163ei) Prutului, continuate la partea superioar\u0103 a Podi\u015fului Central Moldovenesc de la sud de Ia\u015fi cu bancuri de gresii calcaroase \u015fi calcare oolitice, a c\u0103ror duritate \u015fi orizontalitate explic\u0103 men\u0163inerea nivelelor structurale \u00eenalte de tip \u201eRepedea\u201c (chiar dac\u0103 pe alocuri se mai p\u0103streaz\u0103 ceva din acoperi\u015ful de sedimente argilo-nisipoase mai noi, chersoniene \u015fi meo\u0163iene). Pe acest fond litologic, cu textur\u0103 predominant mijlocie \u015fi mai mult sau mai pu\u0163in saturat \u00een ioni de calciu, convenabil vi\u0163ei de vie, se suprapun \u00een bun\u0103 parte depozite mai noi, romanian-cuaternare, provenite prin remanierea, amestecul \u015fi redistribuirea deluvial-coluvial\u0103 \u015fi aluvial\u0103 a sedimentelor ini\u0163iale.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul pe care se g\u0103sesc amplasate planta\u0163iile de vii se dispune \u00een dou\u0103 mari trepte, corespondente celor dou\u0103 subunit\u0103\u0163i geomorfologice ale Podi\u015fului Moldovei care se contacteaz\u0103 \u00een aria podgoriei, respectiv C\u00e2mpia Moldovei (reprezentat\u0103 prin compartimentul s\u0103u sud-estic) \u015fi Podi\u015ful Central Moldovenesc (reprezentat prin compartimentul s\u0103u nord-estic), separate altitudinal de Coasta Ia\u015fului (sectorul estic: Mogo\u015fe\u015fti-Tome\u015fti), la care ad\u0103ug\u0103m Fa\u0163a Prutului (sectorul Tome\u015fti-Gorban). <\/p>\n\n\n\n

Sub\nraport geomorfologic teritoriul centrului viticol Copou face parte din\nprovincia Podi\u015furile \u015fi C\u00e2mpiile extracarpatice, \u0163inutul Podi\u015fului Moldovenesc,\nsub\u0163inutul C\u00e2mpia de eroziune a Prutului mijlociu, districtul C\u00e2mpia Jijiei,\nsubdistrictul C\u00e2mpiei Jijiei inferioare, Depresiunea Jijia-Bahlui, fiind\namplasat \u00een partea de sud-est. Relieful este reprezentat prin dealuri\nfragmentate de v\u0103i, ca rezultat al \nac\u0163iunii de eroziune a afluen\u0163ilor Bahluiului. Densa \u015fi ad\u00e2nca\nfragmentare a reliefului de c\u0103tre v\u0103i de diferite tipuri \u015fi orient\u0103ri, au\ncondus la apari\u0163ia versan\u0163ilor cu o multitudine de expozi\u0163ii, majoritar\nfavorabile insol\u0103rii vi\u0163ei de vie ca plant\u0103 heliofil\u0103, dar \u015fi la accentuarea\ndeclivit\u0103\u0163ilor care, coroborate cu friabilitatea substratului litologic \u015fi cu\nutilizarea agrotehnic\u0103 adesea neadecvat\u0103 a pantelor, au generat declan\u015farea\nunor ample procese de eroziune, ravenare \u015fi alunec\u0103ri de teren, \u00eendeosebi pe\nversan\u0163ii frunte de \u201ecuest\u0103\u201c ai v\u0103ilor subsecvente.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2mpia Moldovei, \u00een care sunt amplasate plaiurile viticole ale centrelor Copou-\u015eorogari, Uricani \u015fi Galata, se caracterizeaz\u0103 printr-un relief de coline paralele NNV-SSE la nord de Bahlui (Dealu Aroneanu-Ciric, Dealu C\u00e2rlig-\u015eorogari, Dealu Breazu-Copou, Dealu Rediului) \u015fi de platouri netede la SV de Bahlui (Dealu Miroslava-Galata), cu altitudine medie de 150 m (varia\u0163iile mai frecvente fiind \u00eentre 100 \u015fi 200 m).<\/p>\n\n\n\n

V\u0103ile\nde separa\u0163ie, afluente de o parte \u015fi de alta a Bahluiului, sunt relativ \u00eenguste\n\u015fi ad\u00e2nci, cu versan\u0163i moderat p\u00e2n\u0103 la puternic \u00eenclina\u0163i (5\u00b0-15\u00b0), adesea\ntermina\u0163i la partea superioar\u0103 cu corni\u015f\u0103 abrupt\u0103 (45\u00b0-90\u00b0), corespondent\u0103\nloessoidelor. Ei sunt afecta\u0163i de active procese deluviale (eroziune areolar\u0103\n\u015fi ravenar\u0103, alunec\u0103ri de strate eluviate sau\/\u015fi alimentate prin surp\u0103rile de\nla corni\u015fe), pentru atenuarea sau st\u0103vilirea c\u0103rora s-a intervenit adesea prin\n\u00eemp\u0103duriri, teras\u0103ri agro-viti-pomicole \u015fi alte lucr\u0103ri \u00een lungul curbelor de\nnivel, drenajul apelor freatice, consolidarea ravenelor \u015fi corni\u015felor etc.\nUnele v\u0103iugi toren\u0163iale laterale au creat acele bazinete \u201eh\u00e2rtoape\u201c, simple sau\ncomplexe (de tipul Groapa lui Vod\u0103, Uricani, G\u0103ureni, Miroslava, Galata), de\nasemenea intens degradate \u015fi care ad\u0103postesc multe trupuri viticole.<\/p>\n\n\n\n

Coasta Ia\u015fului (prin sectorul ei \u201eCoasta Repedei\u201c) \u015fi Fa\u0163a cuestiform\u0103 a Prutului (Tome\u015fti-Cozme\u015fti), reprezent\u00e2nd limita nordic\u0103 \u015fi, respectiv, nord-estic\u0103 a Podi\u015fului Central Moldovenesc, de\u0163in cele mai mari suprafe\u0163e viticole. Energia mare de relief (peste 300-350 m), \u00eentre nivelul cobor\u00e2t al \u015fesurilor Bahluiului (40-50 m) sau Prutului (30-35 m) \u015fi nivelul platourilor \u00eenalte ale Dealurilor Repedea (356 m), P\u0103un (404 m), Schitului (398 m), Podi\u015fului (412 m), Crasnei (417 m), se tr\u0103deaz\u0103 prin pante accentuate, cu o frecven\u0163\u0103 mai mare \u015fi cu posibilit\u0103\u0163i de utilizare viticol\u0103 \u00eentre 5\u00b0 \u015fi 25\u00b0. De remarcat c\u0103 planta\u0163iile viticole se localizeaz\u0103 \u00eendeosebi \u00een bazinele v\u0103ilor sculptate \u00een spa\u0163iul acestor mari coaste, \u00eentre care mai importante sunt Vi\u015fan, V\u0103me\u015foaia, Comarna, Covasna \u015fi Cozia, uneori extinz\u00e2ndu-se \u015fi pe interfluviile deluroase secundare care delimiteaz\u0103 aceste bazine hidrografice.<\/p>\n\n\n\n

Relieful centrului viticol Copou este reprezentat prin dealuri fragmentate de v\u0103i cu platouri largi slab \u00eenclinate, ca rezultat al ac\u0163iunii de eroziune a afluen\u0163ilor Bahluiului \u015fi prin prezen\u0163a unor versan\u0163i slab afecta\u0163i de procese de pant\u0103. Cota cea mai \u00eenalt\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte cu pu\u0163in 200 metrii \u015fi se afl\u0103 \u00een puctul Breazu. Din ea se ramific\u0103 spre nord est dealuri scurte \u015fi abrupte, iar spre sud vest dealuri lungi \u015fi domoale. Ramifica\u0163ia principal\u0103 care se desprinde din punctul Breazu este dealul Copou, care se prelunge\u015fte lent spre sud, pe o lungime de 5 \u2013 6 km. Dealurile care se ramific\u0103 spre sud formeaz\u0103 bazine ad\u0103postite favorabile culturii vi\u0163ei de vie. Tipurile de sol particip\u0103 din plin, prin propriet\u0103\u0163ile lor, la dezvoltarea \u015fi calitatea produselor acestei podgorii. Dat\u0103 fiind etajarea morfo-bio-climatic\u0103, se explic\u0103 \u015fi etajarea solurilor zonale de la cele mai pu\u0163in evoluate la un stadiu mai avansat al acestora  \u015fi p\u00e2n\u0103 la stadiul de soluri forestiere. Aceast\u0103 etajare pedologic\u0103 general\u0103 este complicat\u0103 de manifestarea divers\u0103 a factorilor genetici locali (litologie, declivitate, expozi\u0163ie, degrad\u0103ri de teren, microclimat, tip de vegeta\u0163ie, exces de umiditate sau\/\u015fi de s\u0103ruri, mod de utilizare antropic\u0103), ceea ce duce la o mozaicare a \u00eenveli\u015fului de sol la nivele taxonomice inferioare, dominante totu\u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tipurile zonal-etajate men\u0163ionate.<\/p>\n\n\n\n

Cernoziomurile cambice \u015fi argice, ca soluri corespondente zonei\/etajului de silvostep\u0103, au cea mai larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u00een spa\u0163iul podgoriei, ele acoperind majoritar platourile \u015fi versan\u0163ii slab \u00eenclina\u0163i ai colinelor din C\u00e2mpia Moldovei, ca \u015fi a culmilor secundare din partea inferioar\u0103 a Coastei Ia\u015fului \u015fi Prutului. Caracteristicile lor fizico-chimico-biologice, sunt apropiate de cele ale cernoziomurilor tipice, de care se deosebesc printr-o levigare mai ad\u00e2nc\u0103 a carbona\u0163ilor, o reac\u0163ie slab acid\u0103-neutral\u0103 (pH = 6,4 – 7) \u015fi un grad ceva mai sc\u0103zut de satura\u0163ie \u00een baze (V= 80 \u2013 90 %) \u015fi \u00een componente nutritive, dar mai bine valorificate \u00een condi\u0163iile climatului mai umed al silvostepei, \u00eenc\u00e2t devin chiar mai fertile dec\u00e2t cernoziomurile. Solurile cernoziomice se dovedesc a fi de mare pretabilitate pentru viticultura Ia\u015fului, ca \u015fi pentru alte culturi agricole cu care \u00ee\u015fi disput\u0103 teritoriul. Fertilitatea lor, poten\u0163ial ridicat\u0103, este valorificat\u0103 \u00een anii cu cantit\u0103\u0163i \u015fi regim favorabil al precipita\u0163iilor. <\/p>\n\n\n\n

Luvisolurile sunt mai pu\u0163in implicate viticol, ele form\u00e2ndu-se \u00een condi\u0163iile bioclimatice forestiere de la altitudini de peste 180-200 m, \u00eendeosebi \u00een jum\u0103tatea superioar\u0103 a Coastei Repedea-Prut \u015fi pe platourile \u00eenalte de la sud. \u00cen arealul lor se succed altitudinal (cu frecvente abateri impuse de factorii locali) soluri cenu\u015fii, brune, brune podzolite \u015fi (mai rar) podzolice, fiecare cu diverse subtipuri (inclusiv rendzinice), plus petice de rendzin\u0103 pe aflorimentele greso-calcaroase de tip Repedea-P\u0103un.  Din clasa luvisolurilor, o frecven\u0163\u0103 mai mare ca suport pedo-viticol o au preluvisolurile \u015fi luvosolurile din partea mijlocie \u015fi \u00eenalt\u0103 a Coastei Repedea Prut \u015fi numai insular\u0103 pe coamele mai \u00eenalte \u015fi par\u0163ial \u00eemp\u0103durite din C\u00e2mpia Moldovei (Dealul Aroneanu-Ghiorghiasa, Dealul C\u00e2rlig, Dealul Breazu, Dealul Rediu, Dealul Hlincea, Podi\u015ful Uricani, Dealul Socola).<\/p>\n\n\n\n

Feoziomurile\nbeneficiaz\u0103 de activitate biologic\u0103 \u015fi aprovizionare cu humus bun\u0103 (2 – 3,5 %),\nsatura\u0163ie \u00een baze (V = 70 \u2013 85 %), reac\u0163ie slab-moderat acid\u0103 (pH = 6 – 6,5),\npropriet\u0103\u0163i biochimice bine valorificate de viticultur\u0103 pe un fond textural\nmijlociu \u015fi pluviometric echilibrat. Faptul c\u0103 majoritatea acestor soluri sunt\ndispuse pe terenuri cu pante moderate, expuse totu\u015fi eroziunii \u015fi alunec\u0103rilor mai\nales dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea \u00eenveli\u015fului forestier protector, implic\u0103 m\u0103suri\nantierozionale de exploatare, sau cel pu\u0163in lucr\u0103ri de \u00eentre\u0163inere adecvate,\n\u00eenso\u0163ite de fertiliz\u0103ri mai consistente.         Regosolurile\n\u015fi erodosolurile, cu un poten\u0163ial de fertilitate mai sc\u0103zut, sunt totu\u015fi\nvalorificabile viticol \u015fi chiar preferate \u00een raport cu alte soluri, dar, pe c\u00e2t\nposibil, \u00een regim sus\u0163inut de terasare \u015fi fertilizare-irigare.<\/p>\n\n\n\n

Analiza condi\u0163iilor de formare a solurilor din cadrul centrului viticol Copou eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 solurile s-au format sub influen\u0163a climei de silvostep\u0103, a reliefului deluros, a rocilor, vegeta\u0163iei lemnoase \u015fi ierboase, apelor subterane \u015fi de suprafa\u0163\u0103 precum \u015fi a interven\u0163iei antropice.<\/p>\n\n\n\n

Din\npunct de vedere morfologic predomin\u0103 cernoziomurile, \u00een special subtipurile de\nsol cernoziom cambic \u015fi argic, iar pe insula cu climat de p\u0103dure din jurul\npunctului Breazu s-au format faeoziomurile (soluri cenu\u015fiu \u00eenchise de p\u0103dure).\nAlte soluri \u00eent\u00e2lnite pe fundul v\u0103ilor sunt soluri intrazonale salifere \u015fi cele\naluvio – coluviale. Solul cernoziom cambic este constituit dintr-un  orizont de acumularea a humusului cu grosimea\nmare (67 cm) urmat de orizonturile B cambic (Bv)  \u015fi de cel de acumulare a carbonatului de\ncalciu. Rezerva de humus\n\u015fi de elemente nutritive este mare. Starea de dezvoltare a butucilor de vi\u0163\u0103 de\nvie este bun\u0103 \u015fi relativ uniform\u0103. Con\u0163inutul maxim de carbonat de calciu se\n\u00eenregistreaz\u0103 \u00een orizontul Cca de acumulare a carbona\u0163ilor alcalino \u2013p\u0103m\u00e2nto\u015fi,\nprezen\u0163a CaCO3<\/sub> imprima solului o reactie slab spre moderat alcalina.\nSuccesiunea orizonturilor pedogenetice (Am\n– Bv \u2013 Cca) este specific\u0103\ntipului de sol cernoziom cambic<\/p>\n\n\n\n

Cernoziomul argic (cernoziomul levigat cu deggradare textural\u0103), cu morfologia de tipul Am – Bt – C, s-a format pe pante, unde procesele de levigare sunt mai intense. Orizontul Am este de culoare cenu\u015fiu-\u00eenchis, de 38 – 40 cm grosime, argilos, cu structur\u0103 gr\u0103un\u0163oas\u0103 mijlocie. Orizontul de tranzi\u0163ie AB, de 20-22 cm grosime, are o culoare cenu\u015fie-limonie, argilos, cu structur\u0103 gr\u0103un\u0163oas\u0103, prismatic\u0103, iar orizontul Bt are o culoare brun\u0103 cu pelicule de argil\u0103 evidente la suprafa\u0163a elementelor structurale. Orizontul Cca, de 190 cm grosime, are culoare cenu\u015fie-g\u0103lbuie albicioas\u0103, este o marn\u0103 loessoidizat\u0103 \u00een partea superioar\u0103, iar \u00een partea inferioar\u0103 are o structur\u0103 petrografic\u0103 pe cale de dezagregare. Con\u0163inutul \u00een humus are valori cuprinse \u00eentre 3,24 \u015fi 4,44 % \u00een orizontul A. Solul are o reac\u0163ie slab alcalin\u0103 \u00een orizontul A (pH = 7,3 \u20137,6).<\/p>\n\n\n\n

Faeoziomurile, \u00een special subtipul greic, sunt formate pe material parental de depozite loesoide \u015fi au o morfologie de tipul Am-Ame-Bt-C. Acumularea de humus este slab\u0103  (3,0 – 3,5 %), iar reac\u0163ia slab acid\u0103 p\u00e2n\u0103 la baza orizontului argic Bt (pH = 6-6,8).<\/p>\n\n\n\n

Pe terenurile aflate \u00een\nadministrarea SCDVV Ia\u015fi, solurile predominante sunt cele din clasa\ncernisolurilor (cernoziom – 73% \u015fi faeoziom – 6%), respectiv subtipurile\ncernoziom cambic \u015fi argic ale c\u0103ror caracteristici fizico-chimico \u015fi biologice,\nsunt apropiate de cele ale cernoziomurilor tipice, de care se deosebesc\nprintr-o levigare mai ad\u00e2nc\u0103 a carbona\u0163ilor, o reac\u0163ie slab acid\u0103-neutr\u0103 (pH =\n6,4 – 7), un grad ceva mai sc\u0103zut de satura\u0163ie \u00een baze (V= 80 \u2013 90 %) \u015fi \u00een componente\nnutritive. <\/p>\n\n\n\n

Alte tipuri de soluri \u00eent\u00e2lnite pe terenurile cu relief accidentat sunt regosolurile (11%) \u015fi erodisolul (3%). \u00cen apropierea zonelor \u00eemp\u0103durite se \u00eent\u00e2lnesc soluri din clasa luvisolurilor (7%). <\/p>\n\n\n\n

Re\u0163eaua hidrografic\u0103 particip\u0103, prin volumul \u015fi calitatea apelor de suprafa\u0163\u0103 \u015fi subterane, doar cu calificativul ,,satisf\u0103c\u0103tor\u201d \u00een cadrul ecosistemului viticol din aceast\u0103 podgorie, datorit\u0103 continentalismului climatic, resim\u0163it prin deficit de umiditate mai ales la nivelul colinelor din C\u00e2mpia Moldovei (V. D. Cotea \u015f.a., 2000).<\/p>\n\n\n\n

Vegeta\u0163ia spontan\u0103 tr\u0103deaz\u0103, prin compozi\u0163ia pu\u0163inelor fragmente men\u0163inute \u00een peisajul actual, pe de o parte tranzi\u0163ia de la provincia floristic\u0103 ponto-sarmatic\u0103 (\u00een care se \u00eenglobeaz\u0103 \u015fi C\u00e2mpia Moldovei) la provincia central-european\u0103 est-carpatic\u0103 (reprezentat\u0103 aici prin masivul forestier de pe \u00een\u0103l\u0163imile Podi\u015fului Central Moldovenesc din sudul Ia\u015fului), pe de alt\u0103 parte etajarea ei de la stepa etajului inferior la p\u0103durea etajului superior, silvostepa constituind etajul cel mai extins \u015fi mai reprezentativ pentru podgoria de referin\u0163\u0103 (V. D. Cotea \u015f.a., 2000).<\/p>\n\n\n\n

Clima este temperat continental\u0103 cu nuan\u0163e excesive, consecin\u0163\u0103 a pozi\u0163iei de interferen\u0163\u0103 \u00eentre climatul moderat continental al Podi\u015fului Central Moldovenesc \u015fi cel excesiv continental al C\u00e2mpiei Moldovei, interferen\u0163\u0103 ce are loc aproximativ pe la 200-250 m \u00een planul \u00eenclinat al Coastei Moldave, plastic denumit\u0103 de N. Bucur \u201eCoasta de tranzi\u0163ie\u201c (V. D. Cotea \u015f.a., 2000). Aceasta se caracterizeaz\u0103 prin contraste tot mai mari \u00eentre sezoanele extreme, iernile fiind aspre \u015fi relativ uscate, verile calde p\u00e2n\u0103 la toride \u015fi adesea secetoase, prim\u0103verile moderate termic \u015fi hidric, iar toamnele bl\u00e2nde \u015fi predominant senine. Relieful prin varia\u0163iile sale de altitudine, fragmentare, declivitate, expozi\u0163ie, introduce varia\u0163ii mezo \u015fi microclimatice. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 clasificarea lui W. K\u00f6ppen, teritoriul depresiunii Jijia \u2013 Bahlui, care include centrul viticol Copou, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een regiunea climatic\u0103 Bsbx cu un indice anual de ariditate (De Martone) de 26,5. \u201eMonografia geografic\u0103 a RPR\u201d (1960), plaseaz\u0103 compartimentul din sud-estul depresiunii Jijia \u2013 Bahlui, unde este amplasat centrul viticol Copou, \u00een sectorul de clim\u0103 continental\u0103, \u0163inutul climei de dealuri la \u00eentrep\u0103trunderea districtului de step\u0103, subdistrictul depresiunea Jijiei \u015fi a districtului climei de p\u0103dure, subdistrictul Podi\u015ful Moldovei. I. Gugiuman \u015f.a., (1958 \u2013 1960) \u00eencadreaz\u0103 clima Ia\u015fului cu \u00eemprejurimile sale tipului sud \u2013 est european (temperat continental de nuan\u0163\u0103 excesiv\u0103), disting\u00e2nd \u00een partea nordic\u0103 a \u00eemprejurimii Ia\u015fului microclimatul de interfluvii, microclimatul versan\u0163ilor \u00eensori\u0163i \u015fi microclimatul versan\u0163ilor ne\u00eensori\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen\ngeneral, climatul centrului viticol Copou se caracterizeaz\u0103 prin alternan\u0163e de\nzile calde \u015fi lini\u015ftite cu zile reci, geroase \u015fi cu v\u00e2nt la trecerea de la\niarn\u0103 la prim\u0103var\u0103 \u015fi de la toamn\u0103 la iarn\u0103 (V. Chiriac, 1956). Se constat\u0103 o\nfrecven\u0163\u0103 a gerurilor t\u00e2rzii \u00een luna aprilie \u015fi brume timpurii, \u00eencep\u00e2nd cu\njum\u0103tatea lunii septembrie, cu o frecven\u0163\u0103 a anilor seceto\u015fi la 3 \u2013 4 ani. \u00cen\nverile cu secet\u0103 accentuat\u0103 se observ\u0103 1 \u2013 2 valuri cu secet\u0103 excesiv\u0103 de\nc\u00e2teva zile \u00een lunile iulie \u2013 august, c\u00e2nd temperatura aerului dep\u0103\u015fe\u015fte maxima\nde 40\u00b0C.<\/p>\n\n\n\n

Sta\u0163ia\nMeteorologic\u0103 Ia\u015fi (191,6 m altitudine) indic\u0103 o valoare medie multianual\u0103 (anii\n1896 – 1955) a temperaturii anuale de 9,6\u00b0C, media lunii iulie fiind de +21,3\u00b0C\niar a lunii ianuarie de \u20133,6\u00b0C, deci o amplitudine medie termic\u0103 anual\u0103 de\naproximativ 25\u00b0C. Aceast\u0103 ultim\u0103 valoare, coroborat\u0103 cu amplitudinea extremelor\nabsolute de aproape 75\u00b0C, (\u00eentre -35\u00b0 \u015fi +39,6\u00b0), eviden\u0163iaz\u0103 gradul accentuat\nde continentalism termic. \u00cen ultimii ani s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 a\nvalorilor termice anuale ajung\u00e2ndu-se astfel la o temperatur\u0103 medie de 10,1\u00b0C,\nceea ce arat\u0103 un plus termic de + 0,5 \u00b0C fa\u0163\u0103 de valoarea medie multianual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Caracterizarea ecosistemului din centrul viticol Copou – Podgoria Iasi Podgoria Ia\u015fi este una din cele mai vechi podgorii din \u0163ar\u0103, care \u00ee\u015fi constituia primele suprafe\u0163e viticole prin a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea, fiind situat\u0103 \u00een est-nord-estul Podi\u015fului Moldovenesc,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/82"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=82"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/82\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":480,"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/82\/revisions\/480"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=82"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}