\u00cen peisajul vitivinicol rom\u00e2nesc,\npodgoriile moldovene ocup\u0103 un loc incontestabil. Principalele podgorii cuprinse\n\u00een Nord-Estul Moldovei sunt: Cotnari, Ia\u015fi, Hu\u015fi \u015fi Iana-Puie\u015fti. Cuv\u00e2ntul\npodgorie, de origine slav\u0103, denumea \u00een limba roman\u0103 veche o zon\u0103 de sub munte (\u00een\nopozi\u0163ie cu c\u00e2mpia sau \u015fesul) p\u0103str\u00e2nd sensul din limba de origine. Atest\u0103rile acestui\n\u00een\u0163eles sunt vechi, \u00eencep\u00e2nd de la \u00eenceputul sec al XVI lea. Sensul de zon\u0103\n\u00eentins\u0103, de regiune de deal cultivat\u0103 cu vi\u0163\u0103 de vie (rar cu livezi), de\nregiune viticol\u0103 al cuv\u00e2ntului „podgorie” apare \u00een surse literare\nabia \u00een veacul al XIX-lea, \u00eens\u0103 izvoarele istorice \u00eel consemneaz\u0103 mult mai\ntimpuriu. <\/p>\n\n\n\n
Vinul produs \u00een podgoria Cotnari <\/strong>nu are pereche \u00een\n\u0163ar\u0103, iar cele cu care se aseam\u0103n\u0103 (Sauternes sau Tokaj) nu-l \u00eentrec. Documentele\nmai vechi arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o str\u0103veche preocupare a \u00eendeletnicirilor\nvitivinicole dat\u00e2nd anterior epocii geto-dacice. \u00cen cuprinsul podgoriei Cotnari\nau fost descoperite str\u0103vechi vetre de locuire din neolitic, a\u015fa cum este cea\nde la Cucuteni (mileniile II \u2013 III \u00ee.H.). O alt\u0103 veche vatr\u0103 de locuire este\ncetatea traco \u2013 getic\u0103 de pe Dealul C\u0103t\u0103lina (secolele V \u2013 III \u00ee.H.) \u00een care au\nfost g\u0103site unelte de fier pentru uz casnic \u015fi vase de provenien\u0163\u0103 elen\u0103,\nindic\u00eend rela\u0163iile de schimb cu lumea greac\u0103 din acea vreme. <\/p>\n\n\n\n Primul document scris despre podgoria Cotnari este din timpul lui Petru Mu\u015fat (1384). Un alt act de la 1400 din timpul lui Alexandru cel Bun arat\u0103 c\u0103 paharnicul cel mare era p\u00e2rc\u0103lab la Cotnari \u015fi ispravnic al planta\u0163iilor de vii domne\u015fti \u015fi pivni\u0163elor domnitorului. <\/p>\n\n\n\n \u00cencep\u00e2nd cu secolul al XV-lea, referirile cu privire la viile din Cotnari apar tot mai des \u00een special \u00een actele de dona\u0163ie f\u0103cute m\u0103n\u0103stirilor (ex. anul 1407, mitropolitul Iosif al Moldovei cump\u0103r\u0103 o vie la Cotnari pentru M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163). \u00cen secolul al XV-lea vinul de Cotnari se g\u0103sea \u00eenscris \u00een fruntea unei c\u0103r\u0163i de vinuri din Vene\u0163ia, fiind marcat cu pre\u0163ul cel mai mare.<\/p>\n\n\n\n Podgoria Cotnari ia un av\u00e2nt \u015fi mai mare \u00een timpul domniei lui \u015etefan cel Mare, domnitorul acord\u00e2nd o aten\u0163ie deosebit\u0103 extinderii planta\u0163iilor viticole, organiz\u0103rii podgoriei \u015fi consolid\u0103rii sortimentului de soiuri. De numele domnitorului sunt legate toponime ca: Dealu\u00b4 lui Vod\u0103, Via Domneasc\u0103 etc. precum \u015fi denumirile unor construc\u0163ii din piatr\u0103 ce exist\u0103 \u015fi \u00een prezent, a\u015fa cum sunt podul, biserica sau beciul lui \u015etefan.<\/p>\n\n\n\n Ini\u0163ial, planta\u0163iile cu vii apar\u0163ineau ob\u015ftei de r\u0103ze\u015fi \u015fi t\u00e2rgove\u0163i localnici, iar cu timpul boierilor \u015fi m\u0103n\u0103stirilor. T\u00e2rgove\u0163ii au continuat s\u0103 fie proprietari de vii p\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea, c\u00e2nd majoritatea planta\u0163iilor de\u0163inute de ei au fost v\u00e2ndute domnitorului, m\u0103n\u0103stirilor \u015fi boierilor, proprietatea feudal\u0103 \u00eenlocuind astfel proprietatea or\u0103\u015feneasc\u0103. Pre\u0163ul viilor era foarte ridicat \u00een acea perioad\u0103, valoarea a dou\u0103 f\u0103lci de vie echivala cu renta pe un an de la un sat \u00eentreg, intrat \u00een dependen\u0163\u0103 feudal\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVI-lea t\u00e2rgul Cotnari devine nu numai un centru economic viti-vinicol, ci \u015fi un focar de cultur\u0103 umanist\u0103. Sub domnia lui Despot Vod\u0103 (1561\u20131563) s-a \u00eenfiin\u0163at aici „Schola latina” de la Cotnari. Tot acestuia \u00eei revine meritul de a fi ini\u0163iatorul unui proiect de Academie domneasc\u0103 \u015fi al unei biblioteci de curte, toate constituind un triptic de cultur\u0103 specific Rena\u015fterii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XVII-lea podgoria Cotnari prosper\u0103 devenind cunoscut\u0103 \u015fi peste hotare datorit\u0103 vinurilor sale.<\/p>\n\n\n\n Numele Cotnarilor va continua s\u0103 apar\u0103 \u00een documente \u015fi cronici \u015fi va da str\u0103lucire func\u0163iei de mare paharnic, acelui care a\u015fa dup\u0103 cum arat\u0103 Miron Costin ,,…la serb\u0103ri \u015fade la masa domnului \u00eembr\u0103cat \u00een caftan cu brocart, \u00eencins cu un br\u00e2u de m\u0103tase ro\u015fie…\u201d. R\u0103scoalele antiotomane \u015fi lungile r\u0103zboaie turco-polone ce au durat de la 1672 la 1699 au provocat un oarecare declin al podgoriei Cotnari, multe din vii p\u0103r\u0103ginindu-se. Cu toate acestea, marele c\u0103rturar Dimitrie Cantemir (1710\u20131711) \u00een ,,Descriptio Moldaviae\u201d arat\u0103 c\u0103 pe ,,….toate celelalte bog\u0103\u0163ii ale p\u0103m\u00e2ntului le \u00eentrec viile alese, \u00een\u015firuite pe o f\u00e2\u015fie lung\u0103 \u00eentre Cotnar \u015fi Dun\u0103re<\/em>” \u015fi ,,…..vinul cel mai ales este cel de Cotnar, un t\u00e2rg din p\u0103r\u0163ile H\u00e2rl\u0103ului<\/em>„, vin care ,,...cutez s\u0103 sus\u0163in c\u0103 este mai ales \u015fi mai bun dec\u00e2t toate vinurile europene\u015fti \u015fi chiar dec\u00e2t vinul Tokaj<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n Cronicarul Ion Neculce (1672 \u2013 1745) arat\u0103 c\u0103, Petru cel Mare, \u0163arul Rusiei, cu ocazia vizitei la Ia\u015fi \u00een 1711 ,,…se osp\u0103ta \u015fi se veselea prea frumos cu vin de la Cotnar \u015fi l\u0103uda vinul foarte\u201d, ca pe o podoab\u0103 de neasemuit a p\u0103m\u00e2ntului Moldovei.<\/p>\n\n\n\n Aprecieri ale calit\u0103\u0163ii vinurilor de Cotnari apar \u015fi \u00een secolele XVIII \u015fi XIX. Astfel, la 1810, \u00eentr-o carte ap\u0103rut\u0103 la Viena se arat\u0103 c\u0103 ,,…dintre cele mai bune vinuri moldovene\u015fti se socote\u015fte cel de Cotnari care se export\u0103 mult \u00een Polonia…\u201d, iar la 1832 A. Julien, autorul lucr\u0103rii ,,Topographie des vignobles connus<\/em>\u201d scrie c\u0103 vinurile de Cotnari figureaz\u0103 printre cele mai bune ale globului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen anul 1900 apare la Londra o carte intitulat\u0103 ,,Rumania<\/em>\u201dcare arat\u0103 c\u0103 ,,…\u00een fruntea podgoriilor cu cele mai bune vinuri se situeaz\u0103 cea de la Cotnari […]. Cu o bun\u0103 \u00eengrijire, puternicul vin auriu de Cotnari devine \u00eentr-adev\u0103r un vin nobil, asem\u0103n\u0103tor Tokajului, dar mai generos \u015fi mai uscat. Vinul Cotnar este complet s\u0103n\u0103tos, extrem de impetuos, mult mai aromat \u015fi asem\u0103n\u0103tor cu vinul de la Malaga din Spania\u201d. Reputa\u0163ia vinurilor de la Cotnari a crescut mereu, fiind confirmat\u0103 cu prilejul particip\u0103rii la diferite competi\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. <\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul dezvolt\u0103rii generale a Rom\u00e2niei contemporane se continu\u0103 modernizarea \u015fi perfec\u0163ionarea tehnologiei de cultur\u0103 a vi\u0163ei de vie, precum \u015fi a tehnologiilor de vinificare, p\u0103strare, maturare \u015fi stabilizare a vinurilor \u00een condi\u0163iile \u00eembin\u0103rii vechilor practici tradi\u0163ionale cu noile cuceriri ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnologiei moderne.<\/p>\n\n\n\n De\u015fi vinurile din podgoria Ia\u015fi nu au avut, \u00een veacurile trecute, renumele acelora de la Cotnari, Hu\u015fi, Odobe\u015fti, sau Nicore\u015fti, cercetarea istoric\u0103 dovede\u015fte c\u0103 aceast\u0103 apreciere trebuie reconsiderat\u0103. Vechimea viilor, suprafe\u0163ele considerabile, precum \u015fi num\u0103rul proprietarilor din zon\u0103 arat\u0103 importan\u0163a acestora. Primele \u00eensemn\u0103ri apar la 4 noiembrie 1584 c\u00e2nd pe un act semnat de Petru \u015echiopul sunt men\u0163ionate \u201e5 falce de vie la Vorove\u015fti\u201c, pe atunci sat al acelei m\u0103n\u0103stiri. Aprecierile globale ale unor c\u0103l\u0103tori str\u0103ini ne dau informa\u0163ii despre viticultura din zon\u0103. Astfel, Evlia Celebi informeaz\u0103 c\u0103 \u00een timpul vizitei sale \u00een Ia\u015fi erau 1060 de pivni\u0163e. Primele documente care se cunosc p\u00e2n\u0103 \u00een prezent despre mo\u015fia satului Uricani atest\u0103 faptul c\u0103 la anul 1626, domnitorul Miron Barnovschi d\u0103ruie\u015fte aceast\u0103 mo\u015fie m\u0103n\u0103stirii Sf. Sava din Ia\u015fi. Viile de la Miroslava apar \u00eentr-un document de la 6 aprilie 1665 prin care Domnitorul Eustratie Dabija confirm\u0103 existen\u0163a acestora ca fiind d\u0103ruite marelui postelnic Stamate de c\u0103tre \u015etefan Voievod pentru slujba credincioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un alt cunosc\u0103tor al Ia\u015fului, Marco Bandini, descria cu exactitate amplasamentul viilor pe teritoriul Ia\u015filor \u00een evul mediu ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 la nord erau viile din zona Copou, la sud zona Bucium \u015fi la vest zona Galata – Miroslava. La 12 octombrie 1741, satul Uricani, recunoscut pentru viile sale, trece \u00een proprietatea lui Grigore Costache, iar la 10 martie 1749 trece \u00een cea a domni\u0163ei Ruxandra Racovi\u0163\u0103, urm\u00e2nd ca la 1816 s\u0103 ajung\u0103 \u00een proprietatea vornicului Grigore Ghica, iar la 1832 \u00een proprietatea lui Alecu Ghica.<\/p>\n\n\n\n Zona viticol\u0103 de sud a Ia\u015filor pare a fi cea mai veche. \u00cen 1469, \u015etefan cel Mare d\u0103ruia Mitropoliei din Suceava o vie de la Socola, l\u00e2ng\u0103 Buciumi. \u00cen 1583, viile Buciumilor ajunseser\u0103 pe muchea dealului, spre drumul care ducea \u00een satul P\u0103un.<\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XVII-lea se constituie principalele suprafe\u0163e viticole din jurul Ia\u015filor, pe care le reg\u0103sim p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Cele mai mari suprafe\u0163e le de\u0163ineau m\u0103n\u0103stirile, marii boieri, negustorii, domnii \u015fi t\u00e2rgove\u0163ii. \u00cen jurul anilor 1650 apar ca proprietari m\u0103n\u0103stirile: Galata, Cet\u0103\u0163uia, B\u00eernova, Barnovschi.<\/p>\n\n\n\n La sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea un dic\u0163ionar geografic arat\u0103 c\u0103 toate viile din Bucium formau o podgorie mare, care producea vinuri bune.<\/p>\n\n\n\n Foarte veche este \u015fi zona din nordul Ia\u015filor. M\u0103n\u0103stirea Sf. Nicolae din \u0162arin\u0103, construit\u0103 la 1594, avea o vie \u00een Copou, dat\u0103 de ctitor \u015fi \u00eent\u0103rit\u0103 \u00een 1608, c\u00e2nd apare prima men\u0163iune despre viile din zon\u0103 a mo\u015fiei t\u00e2rgului Ia\u015fi. \u00centr-un document de la 1619, se arat\u0103 c\u0103 trei f\u0103lci de vie de la Cotnari erau schimbate cu aceea\u015fi suprafa\u0163\u0103 de vii de la Copou. \u00cen secolele XVII – XIX, unul din marii proprietari de vii \u00een zon\u0103 era \u015fi m\u0103n\u0103stirea Sf. Sava din Ia\u015fi. \u00centre viile de la Copou, la 1638, voievodul Vasile Lupu a ctitorit o m\u0103n\u0103stire pe care \u00een 1641 a \u00eenchinat-o ca metoh m\u0103n\u0103stirii Trei Ierarhi. <\/p>\n\n\n\n \u00cen partea de nord-est a mo\u015fiei t\u00eergului este consemnat\u0103 ca fiind cea a \u015eorogarilor unde aveau vii m\u0103n\u0103stirile Nicori\u0163\u0103, Golia, P\u00eeng\u0103ra\u0163i, Sf. Vineri, Galata, B\u0103rboi.<\/p>\n\n\n\n Principala caracteristic\u0103 economic\u0103 a viticulturii de pe vechea mo\u015fie a Ia\u015filor din secolul al XVII-lea \u015fi p\u00e2n\u0103 la mijlocul veacului al XIX-lea a constituit-o proprietatea m\u0103n\u0103stireasc\u0103. Din a doua jum\u0103tate a secolului al XVII-lea au r\u0103mas mari suprafe\u0163e de vii \u00een p\u0103ragin\u0103 din cauza incursiunilor pr\u0103dalnice ale cazacilor, t\u0103tarilor \u015fi polonezilor. \u00cen perioadele de stabilitate \u015fi prosperitate, viile erau bine lucrate, se construiau crame \u015fi erau angaja\u0163i vieri specializa\u0163i. O schimbare se produce la 1863, odat\u0103 cu secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u015fti, c\u00e2nd acestea trec \u00een proprietatea statului \u015fi sunt administrate de Ministerul Agriculturii \u015fi Domeniilor. <\/p>\n\n\n\n \u00centre 1863 \u015fi 1949, proprietarii particulari din zon\u0103 devin \u00een marea lor majoritate, or\u0103\u015feni, de diverse profesii, dar \u015fi viticultori recunoscu\u0163i.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1893 apare prima pepinier\u0103 viticol\u0103 de la Vi\u015fani, pe l\u00e2ng\u0103 o \u015fcoal\u0103 de mai\u015ftri viticoli \u015fi altoitori, iar \u00een 1900 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 o societate viticol\u0103, care premiaz\u0103 podgorenii performan\u0163i \u015fi care contribuie la promovarea soiurilor de vi\u0163\u0103 de vie. <\/p>\n\n\n\n \u00cen 1938, se delimiteaz\u0103 zonele viticole din jurul Ia\u015fului, constituindu-se zona Bucium cu 902,43 ha, zona Miroslava cu 185,52 ha, zona Copou cu 316,21 ha \u015fi zona \u015eorogari cu 148,49 ha. <\/p>\n\n\n\n Exproprierile din 1945 -1946 nu au modificat semnificativ suprafe\u0163ele cultivate cu vii. \u00cencep\u00e2nd cu 1949 acestea au trecut \u00een proprietatea statului, iar o mic\u0103 parte \u00een fostele Cooperative Agricole de Produc\u0163ie. <\/p>\n\n\n\n Ast\u0103zi podgoria Ia\u015fi cuprinde planta\u0163iile viticole amplasate \u00een zonele colinare ale Moldovei (sectorul de sud – est) \u015fi pe coasta de tranzi\u0163ie spre Podi\u015ful Moldovenesc de sud (Coasta Repedea) \u015fi fa\u0163a Prutului (sectorul Tome\u015fti \u2013 Bohotin). <\/p>\n\n\n\n \u00cen cadrul podgoriei se disting centrele viticole Copou – \u015eorogari, Galata, Uricani, Bucium, Comarna, Bohotin, Tome\u015fti, Covasna.<\/p>\n\n\n\n Centrele viticole Tome\u015fti, Covasna, Comarna \u015fi Bohotin \u00een\u015firate la distan\u0163e de 10 \u015fi 40 km sud-est de Ia\u015fi, se g\u0103sesc \u00een condi\u0163ii fizico-geografice identice \u015fi intr\u0103, sub aspect economic, \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a ora\u015fului Ia\u015fi. Acesta este motivul pentru care centrul viticol Bohotin a fost ata\u015fat podgoriei Ia\u015fi \u015fi nu celei de la Hu\u015fi.<\/p>\n\n\n\n Este\nsituat\u0103 \u00een partea sud-vestic\u0103 a Podi\u015fului Central Moldovenesc \u00eentre Valea\nCrasnei \u015fi Valea Prutului. Vechimea culturii vi\u0163ei de vie \u00een aceast\u0103 podgorie\nse pierde \u00een negura timpului. Vi\u0163a s\u0103lbatic\u0103 a existat aici cu milenii \u00een urm\u0103\n\u015fi mai este \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi azi \u00een p\u0103durile limitrofe malului Prutului.\nDescoperirile arheologice au scos la iveal\u0103 dovezi care \u00eendrept\u0103\u0163esc supozi\u0163ia\nc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 alte \u00eendeletniciri, popula\u0163ia de aici a practicat \u015fi cultura vi\u0163ei\nde vie. Cupele decorate apar\u0163in\u00e2nd culturii Cucuteni arat\u0103 c\u0103 pe aceste locuri\nau existat comunit\u0103\u0163i \u00eenc\u0103 din secolele IV \u2013 III \u00ee.H. <\/p>\n\n\n\n Primele\ndocumente scrise sunt semnalate \u00eenc\u0103 \u00eenainte ca denumirea Hu\u015fi s\u0103 fi fost\nmen\u0163ionat\u0103. Astfel, la 1415 apare primul act de dona\u0163ie al domnitorului\nAlexandru cel Bun prin care acesta d\u0103ruie\u015fte zugravilor Nichita \u015fi Dobre, trei\nsate ale c\u0103ror hotare delimiteaz\u0103 vechea podgorie. Numele de Hu\u015fi apare mult\nmai t\u00e2rziu. Viile au fost mai \u00eent\u00e2i \u00een st\u0103p\u00e2nire domneasc\u0103. Prin diverse danii,\nv\u00e2nz\u0103ri \u015fi cump\u0103r\u0103ri a ap\u0103rut mai apoi proprietatea boiereasc\u0103 \u015fi bisericeasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Viile\ndomne\u015fti erau \u00eengrijite de t\u00e2rgove\u0163i, scutelnici \u015fi servitorii domne\u015fti sau m\u0103n\u0103stire\u015fti.\nD\u0103rile obi\u015fnuite asupra viei \u015fi vinului, obligatorii \u00een toat\u0103 Moldova s-au\npl\u0103tit \u015fi la Hu\u015fi sub form\u0103 de ,,v\u0103dr\u0103rit\u201d \u015fi ,,pogon\u0103rit\u201d. <\/p>\n\n\n\n Dimitrie Cantemir\n\u00een ,,Descriptio Moldaviae\u201d face aprecieri asupra calit\u0103\u0163ii vinurilor din\npodgoria Hu\u015fi, pe care le plaseaz\u0103 \u00eendat\u0103 dup\u0103 cele de la Cotnari.<\/p>\n\n\n\n C\u0103l\u0103torul Giovanni Botero, care a trecut prin Moldova la finele secolului al XVII-lea spunea c\u0103 exportul \u0163\u0103rii const\u0103 din ,,…gr\u00e2ne, vinuri care se duc \u00een Rusia \u015fi Polonia\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen secolul al XIX-lea, ca urmare a seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u015fti, parte din viile episcopiei Hu\u015fi au fost r\u0103scump\u0103rate de locuitorii ora\u015fului Hu\u015fi. \u00cen ceea ce prive\u015fte suprafe\u0163ele ocupate cu vii \u00een momentul declan\u015f\u0103rii atacului de filoxer\u0103 erau de circa 6300 ha. Ca urmare a dezastrului filoxeric planta\u0163iile au fost distruse aproape \u00een \u00eentregime, refacerea acestora f\u0103c\u00e2ndu-se destul de lent. A\u015fa se face c\u0103 la 20 de ani de la acesta, suprafe\u0163ele ocupate cu vii erau de 827 ha, plantate cu hibrizi produc\u0103tori direc\u0163i. Dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial au crescut suprafe\u0163ele plantate cu soiuri nobile autohtone ca Zghihar\u0103, Busuioac\u0103 de Bohotin, Feteasc\u0103 alb\u0103.<\/p>\n\n\n\n Principalele centre viticole ale podgoriei sunt: Hu\u015fi, Avere\u015fti, Lohan \u2013 Crasna, Vutcani.<\/p>\n\n\n\n Centrul viticol independent Vaslui cuprinde planta\u0163iile viticole grupate \u00een jurul ora\u015fului Vaslui \u015fi suprafe\u0163e reprezentative pe teritoriul comunelor din apropiere: Z\u0103podeni, D\u0103re\u015fti, Sole\u015fti, V\u0103leni, Tanacu. Pozi\u0163ia sa este mai izolat\u0103, \u00een zona de confluen\u0163\u0103 a v\u0103ii B\u00e2rladului cu Vasluie\u0163ul \u015fi Racova. Cadrul natural al centrului este conferit de relieful deluros al regiunii cu altitudini \u00eentre 100 \u015fi 300 m.<\/p>\n\n\n\n Cunoscute din cele\nmai vechi timpuri, vinurile de Hu\u015fi se produc \u00eentr-o gam\u0103 larg\u0103 de la seci la\ndulci, de la albe la roze \u015fi ro\u015fii, form\u00e2nd o unitate destul de bine\nindividualizat\u0103 \u00een paleta vinurilor rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n Soiurile cultivate cu preponderen\u0163\u0103 sunt: Zghihar\u0103 de Hu\u015fi, Aligot\u00e9, Feteasc\u0103 regal\u0103, Feteasc\u0103 alb\u0103, Riesling italian, Busuioac\u0103 de Bohotin.<\/p>\n\n\n\n Centrul viticol Vutcanigrupeaz\u0103 planta\u0163iile viticole de pe plaiurile dealului F\u0103lciului \u015fi anume: Vutcani, Hoceni, Albe\u015fti, V\u0103leni, Banca, Ro\u015fie\u015fti, Vii\u015foara. Aici se cultiv\u0103 \u00een num\u0103r mare soiuri pentru vin, cele negre bucur\u00e2ndu-se de o bun\u0103 apreciere. Soiurile Cabernet Sauvignon, Feteasc\u0103 neagr\u0103, Merlot, B\u0103beasc\u0103 neagr\u0103 se reg\u0103sesc \u00een aceast\u0103 categorie. <\/p>\n\n\n\n \u00cen sudul podi\u015fului Moldovenesc \u015fi al Colinelor Tutovei \u015fi \u00een nord-vestul Colinelor Covurlui se g\u0103sesc viile apar\u0163in\u00e2nd centrului viticol Iana-Puie\u015fti. Cele mai mari suprafe\u0163e viticole sunt ocupate de soiuri pentru vin \u015fi numai \u00een mic\u0103 m\u0103sur\u0103 pentru mas\u0103. Soiurile dominante sunt cele albe ca Feteasc\u0103 alb\u0103, Feteasc\u0103 regal\u0103, Riesling italian, Aligot\u00e9 dar \u015fi soiuri ro\u015fii cum ar fi: Feteasc\u0103 neagr\u0103, Cabernet Sauvignon, Merlot, B\u0103beasc\u0103 neagr\u0103. Este un centru recunoscut pentru nivelul calitativ al vinurilor care se ob\u0163in, reg\u0103sindu-se \u00eentr-o frumoas\u0103 armonie at\u00e2t voca\u0163ia natural\u0103 a podgoriei, c\u00eet \u015fi poten\u0163ialul oenologic al soiurilor. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen peisajul vitivinicol rom\u00e2nesc, podgoriile moldovene ocup\u0103 un loc incontestabil. Principalele podgorii cuprinse \u00een Nord-Estul Moldovei sunt: Cotnari, Ia\u015fi, Hu\u015fi \u015fi Iana-Puie\u015fti. Cuv\u00e2ntul podgorie, de origine slav\u0103, denumea \u00een limba roman\u0103 veche o zon\u0103 de sub munte (\u00een opozi\u0163ie cu<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/241"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=241"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/241\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":481,"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/241\/revisions\/481"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.statiunea-viticola-iasi.ro\/SCDVV_Iasi\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=241"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Podgoria Ia\u015fi<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Podgoria Hu\u015fi<\/strong><\/h2>\n\n\n\n