Transfer tehnologic

Activitatea de transfer tehnologic şi integrarea cercetare – învăţământ

Rezultatele activităţii cercetării ştiinţifice au avut şi au ca prim beneficiar sectorul de producţie şi dezvoltare al unităţii. Soiurile şi clonele create au fost înmulţite în şcoala de viţe cu care s-au înfiinţat plantaţii de vii roditoare şi furnizoare de coarde altoi din categorii biologice superioare.

Problemele privitoare la refacerea şi modernizarea plantaţiilor viticole, cu multitudinea de aspecte tehnice şi economice s-au verificat şi generalizat la început în plantaţiile staţiunii. Rezultatele privitoare la mecanizarea lucrărilor, tehnologiile de producere a materialului săditor, ca şi cele privind tehnologia, biochimia şi microbiologia vinului, au avut posibilitatea generalizării în activitatea proprie de producţie, după care s-au transferat unităţilor de profil din judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ.

Un rol deosebit l-a avut activitatea de coordonare a producerii materialului săditor viticol, când cercetătorii staţiunii, împreună cu alţi specialişti, îndeplineau misiunea de aprobatori de stat şi dirijau programul de înmulţire a soiurilor cu material selecţionat din sortimentul recomandat şi în acest mod s-au făcut cunoscute soiurile şi clonele create de staţiune.

Tehnologiile de producere a materialului săditor au fost generalizate în unităţile producătoare din judeţele Iaşi şi Vaslui care produceau cea mai mare cantitate de viţe altoite din ţară până în anul 1990, când s-a început retrocedarea terenurilor vechilor proprietari.

În perioada anilor 1986-1989, se realizau anual, în zona de influenţă 4 – 5 milioane de viţe altoite de către unităţile din judeţele Vaslui şi Iaşi, cu care s-au plantat circa 1400 ha de vie cu soiuri noi, clone şi material selecţionat. S-au extins în cultură soiurile Aromat de Iaşi, Ozana şi Arcaş, precum şi clonele de Aligote 5 Is şi Cabernet Sauvignon 4Is. După omologarea soiurilor timpurii pentru struguri de masă, Paula şi Gelu, acestea au devenit preferatele cultivatorilor de viţă de vie. S-au extins în statiune şi în podgoria Iaşi, soiul rezistent la ger Golia, destinat producerii vinurilor albe de calitate superioară, clona de Busuioacă de Bohotin 5 Is, pentru vinuri roze aromate precum şi portaltoiul Precoce, cu maturare timpurie a lemnului.

După anul 1990 singurul producător de viţe altoite din nord estul Moldovei a rămas SCDVV Iaşi, care livrează anual material săditor valoros către 140 – 150 viticultori privaţi şi la unele societăţi comerciale pe bază de comenzi anticipate.

Se altoiesc anual cinci – şase sute de mii de viţe din soiuri pentru struguri de masă şi vin, clone şi soiuri noi create în staţiune, promovând sortimentul pentru stuguri de masă cu maturare timpurie şi cele pentru vinuri albe de calitate superioară. Pentru grădinile populaţiei, sunt promovate soiurile cu rezistenţă genetică sporită la atacul bolilor criptogamice şi la ger, generalizând sistemul artizanal de cultură .

Transferul tehnologic al rezultatelor cercetării, a avut mai mult succes în timpul existenţei unităţilor mari de stat şi cooperatiste, timp în care viticultura şi vinificaţia s-au dezvoltat şi modernizat. Tot ceea ce s-a creat prin activitatea de cercetare s-a preluat şi generalizat în unitătile de producţie, astfel că, în anii 1980-1985, plantaţiile de vii au adoptat forma semiînaltă de cultură a viţei de vie, în sistem semiprotejat şi verigile tehnologice elaborate de cercetarea stiinţifică.

Rezultatele cercetărilor privind protecţia viţei de vie s-au transferat sectorului de producţie prin avertizarea tratamentelor pentru combaterea bolilor viţei de vie (mana, fainare şi putregaiul cenuşiu al strugurilor), precum şi a dăunătorilor (păianjenul comun, păianjenul roşu şi moliile stugurilor).

Cercetările efectuate au condus la precizarea momentelor optime de aplicare a tratamentelor, a pesticidelor cele mai eficiente, folosind combaterea integrată şi metoda biologică, a capcanelor cu feromoni. Urmărind evoluţia dăunătorilor şi agenţilor patogeni ai viţei de vie din podgoria Iaşi, s-au putut stabili măsurile de combatere şi întocmirea stării fitosanitare pe judeţele din Moldova şi pe ţară. Cercetările efectuate au condus la reducerea consumului de pesticide, elucidarea problemelor de toxicologie, reducerea poluării mediului înconjurător, consumul redus de soluţie la hectar, economie de carburanţi şi forţă de muncă.

Pentru a economisi forţa de muncă şi a creşte randamentul lucrărilor din sectorul viti-vinicol s-au promovat cu succes în sectorul de producţie propriu şi în cel al unităţilor de profil din zona de influenţă, utilajele şi dispozitivele create în staţiune, vizând optimizarea soluţiilor de mecanizare şi reducerea cheltuielilor de producţie .

Tehnologiile de vinificare a strugurilor, preparare şi condiţionare a vinurilor, au condus la realizarea partizilor mari de vinuri, specifice fiecărei podgorii, din sortimentele precizate prin lucrările de zonare, tipizare a vinurilor şi delimitare a arealelor cu denumire de origine controlată.

S-au implementat în producţia proprie şi a unităţilor mari de stat din judeţele Iaşi, Vaslui şi Botoşani tehnologiile noi privind:

•  producerea de vinuri albe seci de tip reducător prin îmbutelierea timpurie;
•  producerea de vinuri albe seci de calitate cu conţinut scăzut de SO₂;
•  stabilirea regimului de sulfitare a mustului destinat concentrării;
•  reducerea acidităţii musturilor şi vinurilor prin procedee biologice;
•  stabilirea potenţialului oenologic al soiurilor în diferite areale de cultură şi ani de recoltă;
•  conducerea fermentaţiei musturilor cu levuri nespumante;
•  suşe de levuri pentru fermentarea mustului la temperaturi scăzute.

S-au promovat în producţia proprie produsele create şi omologate: suc natural de struguri – UVA; vinul perlant Moldova; băutura răcoritoare UVA-SODA; sucul de must concentrat Doris; jeleul din struguri aromatizat Sabina; aperitivul special Euforis; vinul Voievodal; extractul alcoolic din plante; complementul alimentar POLIVITIS. Au fost generalizate noi metode, rapide, ieftine şi de înaltă precizie pentru analiza acizilor: malic, citric şi a derivaţilor cianici, a hidrogenului sulfurat şi a cisteinei din vinuri.

Activitatea de transfer tehnologic, pe parcursul celor „50 de ani” de activitate s-a realizat prin: asistenţa tehnică în teren a cercetătorilor, pentru înfiinţarea de noi plantaţii; organizarea de loturi demonstrative în unităţile de profil; demonstraţiile practice şi consfătuiri cu specialiştii din producţie, instructaje periodice şi consultaţii tehnice care au contribuit la cunoaşterea de către cei interesaţi a rezultatelor cercetărilor şi implicit la transferul acestora în unităţile de profil. Acestea au fost completate cu organizarea de expoziţii, cursuri şi conferinţe de specialitate, întocmirea de proiecte pentru înfiinţări de plantaţii de vii, emisiuni la radio şi vizite în câmpurile experimentale. Un mijloc eficient de transfer tehnologic s-a realizat prin elaborarea lucrărilor ştiinţifice de specialitate publicate în anale, reviste de specialitate şi a publicaţiilor de popularizare, broşuri, cărţi şi tratate.

Inovarea, omologare şi brevetarea unor tehnologii, soiuri şi produse, a făcut posibilă extinderea acestora în toata ţara.

Baza materială a staţiunii, cu suprafeţe de vii, câmpuri experimentale, colecţii ampelografice, laboratoare dotate cu echipamente şi aparatură, şi cu un combinat de vinificaţie modern, au constituit mijloace prielnice pentru pregătirea cadrelor de specialişti în viticultură şi vinificaţie. Elevii Centrului Şcolar Horti-Viticol Iaşi, patronat o perioada de timp de staţiune, devenit apoi Liceu Agricol cu specialitate de Horticultura (1966), au avut posibilitatea efectuării orelor de practică în câmpurile experimentale şi de producţie ale staţiunii.

Practica desfăşurată în laboratoarele şi fermele de producţie ale staţiunii, sub directa îndrumare a cercetătorilor şi ale personalului tehnic de la nivelul fermelor a contribuit la desăvârşirea pregătirii elevilor şi la lărgirea orizontului de cunoştere a acestora.

Pentru calificarea cadrelor din producţie, din fostele CAP şi IAS, s-au organizat cursuri de scurtă durată, cu lecţii teoretice predate de către cercetătorii de profil şi aplicaţii practice în loturile experimentale şi fermele de producţie, sau prin cursuri anuale organizate prin Casa Agronomului.

 Potrivit cerinţelor specifice etapelor de refacere şi modernizare a viticulturii, cercetătorii staţiunii au contribuit la calificarea personalului în producerea materialului săditor viticol (altoirea) şi specializarea în efectuarea lucrărilor agrotehnice specifice viţei de vie (tăieri), precum şi a tehnicienilor din sectorul de vinificaţie.

De un real folos în integrarea cercetării ştiinţifice cu învăţământul universitar, s-a dovedit a fi practica studenţilor din cadrul Facultăţii de Horticultura a U.S.A.M.V. Iaşi în staţiune. Se asigură practica de producţie în ferme, la combinatul de vinificaţie şi în cadrul unor laboratoare precum şi vizite în grup a studenţilor însotiţi de cadre didactice. În mod curent studenţii efectuează perioade de studii şi observaţii, sub îndrumarea cercetătorilor, cu tematici specifice pentru întocmirea proiectelor în vederea susţinerii examenelor de licenţă.

A devenit o practică anuală participarea comună a cercetătorilor cu lucrări ştiinţifice în sesiunile de comunicări şi referate ştiinţifice organizate de universităţile de profil şi de elaborarea de lucrări, cu rezultate şi tehnologii proprii.