Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi are o activitate neîntreruptă în domeniul cercetării de peste 60 de ani.

Încă de la înființare, staţiunii îi revenea sarcina rezolvării pe baze ştiinţifice a problemelor pe care le ridica dezvoltarea viticulturii în partea de nord-est a Moldovei, prin cercetări ce vizau ameliorarea soiurilor de viţă de vie, încercarea sortimentelor străine pentru alegerea şi introducerea în cultură, pe bază de raionare, a celor mai valoroase cultivare, crearea de noi soiuri de viţă de vie rezistente la boli şi dăunători, adaptate condiţiilor de climă şi sol, stabilirea celei mai potrivite agrotehnici în pepiniere, modernizarea plantațiilor viticole prin promovarea formelor de cultură înaltă a viței de vie, elaborarea agrotehnicii diferenţiate pentru cultura viţei de vie, extinderea culturilor irigate, stabilirea celor mai bune sisteme de vinificaţie prin folosirea de noi levuri selecţionate, elaborarea de procedee tehnologice superioare pentru prelucrarea şi păstrarea strugurilor, mecanizarea viticulturii.

Rezultatele cercetărilor proprii au fost difuzate și aplicate în zona de influenţă a unității din judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ prin verificarea în ferme pilot, ferme etalon şi ferme cu sarcini speciale a tehnologiilor optime de cultură a viţei de vie şi a pomilor, alegerea terenurilor şi avizarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi pomi, şcolarizarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în problemele ridicate de tăierile de rodire, îndrumarea producerii de material săditor, acordarea de asistenţă tehnică, articole privind îndrumarea tehnică.

Realizările privind studiul sortimentului viticol şi ameliorarea acestuia au fost obţinute de cercetătorii care s-au preocupat statornic perioade mai mari de timp: Gheorghe Popescu (1960-1969), Dumitru Dănulescu (1970-1985), Alexandru Crăcană (1981-2000), Gheorghe Calistru (1976-2007), Elena Ilie (1982-1997), Doina Damian (1980 în prezent) şi Roxana Filimon (2014 -prezent).

Activitatea de cercetare privind producerea materialului săditor viticol a fost abordată încă de la înfiinţarea staţiunii de către Valeriu Bălan, care a avut preocupări de mecanizare a unor lucrări din şcoala de viţe (1958-1997). Contribuţii pentru perioade mai scurte de timp au avut cercetătorii: Gorun Sandu-Ville (1960-1966), D. Dănulescu (1970-1983), Gh. Calistru (1976-1984), Eleonora Macici (1985-1992) şi Elena Ilie (1986-1989).

În cadrul laboratorului de agrotehnică viticolă și-au desfășurat activitatea Vasile Juncu (1957 – 1968), C. Ţârdea (1957 – 1958), Petru Piţuc   (1958-1997), Larisa Piţuc (1958-1988), Mihail Popescu (1972 – 2006), Constanţa Simion (1985-2000), C-tin. Profir (1990 – 1991), Gabi Zaldea (1991 – în prezent), V. Apostol (1995 – 2006). Dintre cercetătorii care au lucrat în domeniul agrochimiei amintim pe Gina Tudoran (1958 – 1962) și P. Mariuţă (1973 – 2001).

Laboratorul de protecţia plantelor şi-a început activitatea odată cu înfiinţarea unității, având ca specialist pe Nicolae Zincă. Din anul 1959, planul tematic a fost preluat de Alexandrina Galușinschi (1959 -1982), căreia i s-a alăturat Paraschiva Țurcanu (1980 – 1999).  Pentru perioade scurte de timp s-au implicat și alți cercetători (Carmen Stoica, Gabriela Ilișescu).

În domeniul vinificației  și microbiologiei vinului, rezultate deosebite au fost obținute de către Gabriela Sandu-Ville (1958-1990), Gorun Sandu-Ville (1958-1995), Jean Sauciuc  (1971 – 1981), Constantin Oană (1982 – 1992), Apostol Vasile (1985 – 1992), Popescu Constantin (1977 – 1988), Savin Costică (1973 – 2014), Irina Tudose (1991 – 2006), Rodica Pașa (2002 – 2018), Nechita Ancuța (2002 – prezent), Filimon Răzvan  (2014 – prezent).

După anul 1980, tematica de cercetare din domeniul viti -vinicol s-a diversificat încadrându-se într-un program național de cercetare ”Orizont 2000”, în care cercetătorii au fost implicați în derularea a 5 programe și realizarea a 42 teme de cercetare ce au vizat domenii diverse adaptate necesităților societății românești din acea perioadă, după cum urmează:

  • ameliorarea sortimentului viticol, prin crearea de noi genotipuri cu însuşiri superioare de producţie şi calitate cu maturare mai timpurie a strugurilor, cu rezistenţă sporită la factorii de stres şi boli, bine adaptate la condiţiile cu resurse termice scăzute;
  • ameliorarea soiurilor din sortimentul consacrat, prin selecţie clonală la soiurile Fetească albă, Fetească regală, Aligote, Cabernet Sauvignon, Chasselas dore, Chasselas rose, Frâncuşă, Busuioacă de Bohotin şi intraclonală, pentru soiurile Pinot gris, Sauvignon, Chardonnay;
  • optimizarea sistemelor de cultură a viţei de vie în plantaţii cu referire la: distanţele de plantare, formele de conducere, sisteme de tăiere, sisteme de întreţinere a solului, amenajarea terenului în terase, fertilizare;
  • îmbunătăţirea sistemelor de maşini în scopul optimizării soluţiilor de mecanizare a lucrărilor din viticultură şi vinificaţie;
  • tehnica udării localizate prin picurare, concomitent cu stabilirea soluţiilor fertilizante;
  • cercetări privind dinamica dăunătorilor şi agenţilor patogeni ai viţei de vie în vederea prognozării tratamentelor de combatere; stabilirea stării fitosanitare a plantaţiilor și studiul eficacităţii diverselor produse de combatere;
  • cercetări privind zonarea soiurilor de viță de vie în concordanţă cu factorii ecologici şi specificul ecosistemelor viticole din zonă;
  • perfecţionarea tehnologiei de producere a materialului săditor viticol din categorii biologice superioare atât în spații protejate cât și în câmp deschis;
  • cercetări privind tehnologia, biochimia şi microbiologia vinului, în scopul elaborării celor mai noi soluţii ştiinţifice din acest domeniu;
  • eficienţa economică şi energetică a tehnologiilor din producţia viti – vinicolă, organizarea producției și a muncii.

Rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare din acea periodă se regăsesc în practica viticolă și anume: crearea şi omologarea a 7 soiuri de struguri pentru vinuri albe și roșii, 2 pentru struguri de masă şi 5 clone din soiurile de vin, înmulțirea și extinderea lor pe o suprafață de 500 ha în arealele viticole din zona de influență; peste 15 tehnologii de agrotehnică viticolă, multe dintre ele genaralizându-se în podgoriile Moldovei (circa 24000 ha); noi metode, de înaltă precizie, rapide şi economice pentru determinarea acizilor malic şi citric, dozarea derivaţilor cianici, a hidrogenului sulfurat şi cisteinei din vinuri; brevetarea unui procedeu de obţinere a extractului alcoolic din plante; realizarea unei instalaţii de captare şi distribuirea dioxidului de carbon rezultat din fermentarea mustului pentru protecţia antioxidantă a strugurilor; 9 brevete şi 29 inovaţii pentru dispozitivele şi utilajele realizate şi adaptate; tehnologii pentru producerea unor băuturi slab alcoolice pe bază de struguri must şi/sau vin (Wine cooler, Euforis) şi omologarea a 7 produse (Estival, Cora, Tropic, Mara, Exotic, Redtonic) și omologarea a două tipuri de vinuri tinere, din sortimentul celor de calitate superioară.

După anul 2000 activitatea de cercetare ştiinţifică s-a desfăşurat atât în cadrul programului Orizont 2000 (patru programe cu 18 teme şi 47 de experienţe),  programul PNCDI I și II cât şi Planul Național Sectorial al MADR, în care s-au abordat teme de mare actualitate pentru viticultură şi vinificaţie şi care au constituit un mod de aplicare şi valorificare a rezultatelor cercetărilor obţinute. Prin finalizarea acestor teme s-au obţinut următoarele rezultate:

  • brevetarea soiurilor noi (Paula, Gelu și Golia) şi asigurarea bazei de înmulţire a acestora prin înfiinţarea de plantaţii mamă furnizoare de coarde altoi;
  • omologarea clonelor Aligote 31 Iș, Fetească albă 8 Iș, Busuioacă de Bohotin 5 Iş, Frâncușă 14 Iș, Fetească regală 1 Iș și soiul de masă cu rezistență sporită Mara, precum și extinderea acestora în cultură pe circa 100 ha;
  • stabilirea principalelor verigi tehnologice (sarcină de rod, tip de tăiere, etc.), diferenţiate pentru fiecare soi luat în studiu;
  • izolarea, identificarea şi încadrarea taxonomică a 26 tulpini de levuri din plantaţiile de Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămâioasă românească din podgoria Cotnari, care realizează fermentaţia alcoolică la temperaturi joase de 13 – 14°C;
  • obţinerea şi brevetarea unui complement alimentar denumit Polivitis, cu acţiune antioxidantă pe bază de must de struguri şi extract natural de seminţe;
  • model experimental al tehnologiei de conversie la agricultura durabilă;
  • tehnologie de cultură a viţei de vie privind valorificarea, reabilitarea şi conservarea terenurilor din zona colinară;
  • sistem intern de control al produselor viti vinicole bazat pe principiul trasabilităţii;
  • procedee pentru obţinerea de extracte cu conţinut polifenolic ridicat din soiuri roşii;
  • soluţii tehnologice adecvate în vederea stopării fenomenului de declin biologic al viţei de vie produs de unele bacterii şi ciuperci lignicole;
  • înfiinţarea unei noi colecţii ampelografice cu genotipuri autohtone valoroase, soiuri noi, clone şi elite de perspectivă;
  • tehnologii viticole optimizate, diferențiate pe soiuri și arealul de cultură;
  • tehnologia de producere şi valorificare a strugurilor de masă, modernizarea acesteia conform sistemului EUREPGAP;
  • metodă de imobilizare a levurilor folosite în tehnologia vinurilor spumante;
  • verigi tehnologice privind  întreţinerea  solului, fertilizarea și protecţia fitosanitară, în raport cu criteriile de eco-condiţionalitate;
  • tehnologie ecologică, adaptată specificului arealului viticol Copou Iași;
  • metoda de purificare și procedeu de extracţie a proantocianidinelor condensate polimeric din seminţele de struguri pentru obţinerea unui bioprodus natural (cerere brevet);
  • tehnologie de valorificare a componentelor bioactive din deşeul de seminţe de struguri cu utilitate în industria alimentară, farmaceutică, protecţia plantelor şi a mediului.

Rezultatele s-au materializat în publicarea a peste 700 lucrări ştiinţifice, broşuri (21), pliante şi cărţi de specialitate (14), iar cele practice se regăsesc în loturile demonstrative, modelele experimentale şi funcţionale care constituie o bază de susţinere a sectorului de dezvoltare din domeniu viti-viniocol al cultivatorilor de viță de vie din zona de influență a unităţii.